Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei: când se poate și cum

Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei pare, la prima vedere, o contradicție. Cum să împarți bunurile dacă rămâi căsătorit? Și totuși, legea permite asta, iar în anumite situații poate fi exact soluția de care ai nevoie.

Uneori soții vor să își separe patrimoniile pentru că unul dintre ei pornește o afacere. Alteori sunt separați în fapt de mult timp, dar nu sunt încă pregătiți pentru divorț. Sau unul dintre ei are datorii și celălalt vrea să își protejeze partea. Fiecare situație are logica ei, iar partajul nu înseamnă neapărat sfârșitul căsniciei.

În acest articol îți explic ce spune legea, cum se face împărțirea la notar sau în instanță, ce se întâmplă după partaj cu bunurile și cum stau lucrurile când casa de împărțit nu are acte complete.

Ce spune legea despre partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei

Codul civil (art. 358) prevede că, în timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte:

• prin act autentic notarial, dacă soții se înțeleg;
• pe cale judecătorească, dacă nu se înțeleg.

Două consecințe sunt esențiale:

• bunurile atribuite fiecărui soț prin partaj devin bunuri proprii ale acestuia;
• bunurile care nu au fost împărțite, precum și cele dobândite ulterior, rămân sau devin bunuri comune.

Cu alte cuvinte, partajul în timpul căsătoriei nu schimbă regimul matrimonial. Comunitatea continuă pentru tot ce nu a fost împărțit și pentru tot ce veți cumpăra de acum înainte.

Diferența față de convenția matrimonială

Dacă vrei ca și bunurile viitoare să fie separate, partajul nu este suficient. Pentru asta e nevoie de schimbarea regimului matrimonial, printr-o convenție matrimonială încheiată la notar. Legea permite acest lucru în timpul căsătoriei după cel puțin un an de la încheierea ei (art. 369 C.civ.). Partajul și convenția pot fi și combinate, în funcție de ce urmăriți.

Când are sens partajul fără divorț

Nu există o listă închisă de motive. Din ce văd în practică, situațiile cele mai frecvente sunt acestea.

Separarea în fapt

Soții nu mai locuiesc împreună, poate de ani buni, dar divorțul nu a fost încă cerut. Între timp, unul folosește casa, celălalt plătește chirie, iar bunurile rămân blocate. Partajul poate clarifica cine ce deține, fără a forța un divorț pentru care unul dintre voi nu e pregătit.

Datoriile unuia dintre soți

Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți. Totuși, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune, în măsura necesară pentru acoperirea creanței (art. 353 C.civ.). E bine să știi asta dacă soțul sau soția ta are datorii personale importante.

Riscurile unei activități pe cont propriu

Când unul dintre soți intră într-o activitate cu risc financiar, cuplul poate prefera ca anumite bunuri să fie clar ale unuia sau ale celuilalt.

Actele care pun în pericol interesele familiei

Dacă unul dintre soți încheie acte care pun în pericol grav interesele patrimoniale ale familiei, celălalt poate cere instanței separația judiciară de bunuri (art. 370 C.civ.). Este o măsură diferită de partajul simplu, mai radicală, care înlocuiește comunitatea cu regimul separației de bunuri.

Partajul în timpul căsătoriei nu e un gest de neîncredere. E, de multe ori, o formă de ordine.

Cum se face: la notar sau în instanță

La notar

Dacă vă înțelegeți, mergeți împreună la notar. Veți avea nevoie, de regulă, de actele de identitate, certificatul de căsătorie, actele de proprietate și extrasele de carte funciară, certificatele fiscale și, unde este cazul, documentația cadastrală. Notarul redactează actul de partaj, iar dreptul fiecăruia se înscrie apoi în cartea funciară.

Calea notarială e cea mai rapidă, dar presupune acord deplin și acte în regulă.

În instanță

Dacă nu vă înțelegeți, oricare dintre soți poate cere partajul în instanță. Judecătorul stabilește ce bunuri sunt comune, cotele fiecăruia și modul de împărțire. Cotele se stabilesc după contribuția fiecărui soț la dobândirea bunurilor, iar legea pornește de la ideea unor contribuții egale, care poate fi răsturnată cu probe. Contribuția înseamnă nu doar venituri, ci și munca în gospodărie și creșterea copiilor.

În proces, bunurile se evaluează de obicei printr-o expertiză, iar taxa de timbru se calculează după valoarea lor. Pentru partaj, legea prevede o reducere a acestei taxe.

Partajul casei: ce se întâmplă cu locuința

Locuința este, de obicei, bunul cel mai important. La partaj, ea poate fi atribuită unuia dintre soți, care îi plătește celuilalt o sultă, poate fi împărțită în natură, când acest lucru este posibil, sau poate fi vândută, cu împărțirea banilor.

Când rămâi căsătorit, intervine însă o regulă în plus. Locuința familiei este protejată special: niciunul dintre soți nu poate vinde, ipoteca, închiria sau dispune altfel de drepturile asupra ei fără consimțământul scris al celuilalt, chiar dacă este proprietarul exclusiv (art. 321 și art. 322 C.civ.). Așadar, chiar dacă după partaj casa devine bunul tău propriu, cât timp este locuința familiei, regulile acestea continuă să se aplice.

Dacă pe casă există un credit ipotecar, banca trebuie implicată din timp. Un acord între soți nu o obligă pe bancă să renunțe la vreunul dintre debitori.

Partaj casă fără acte

O situație pe care o întâlnesc des: casa a fost construită în timpul căsătoriei, dar nu e intabulată, nu are toate actele sau a fost ridicată pe terenul părinților unuia dintre soți.

Aici calea notarială este, de regulă, închisă. Notarul lucrează cu acte, iar fără un drept înscris sau dovedit corespunzător nu poate autentifica partajul. Rămâne instanța, unde dreptul se poate dovedi cu înscrisuri, martori sau expertize, iar actele lipsă pot fi obținute prin demersuri oficiale.

Câteva aspecte merită verificate de la început:

• pe ce teren stă casa: dacă terenul este al unuia dintre soți sau al părinților, situația construcției se analizează diferit;
• ce acte există: autorizație de construire, proces-verbal de recepție, înscrieri la primărie, plata impozitului;
• cine a plătit construcția și cu ce bani.

Construcțiile ridicate fără autorizație sunt cazul cel mai delicat. Practica instanțelor nu este unitară, așa că rezultatul depinde mult de situația concretă și de dovezi. Nu porni de la ideea că „fără acte, nu se poate”, dar nici de la ideea că va fi simplu.

Întrebări frecvente

Pot face partaj fără să divorțez?

Da. Codul civil permite împărțirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, la notar dacă sunteți de acord sau în instanță dacă nu.

Ce se întâmplă cu bunurile cumpărate după partaj?

Rămâneți în regimul comunității, așa că bunurile dobândite ulterior sunt, ca regulă, comune. Pentru a le separa și pe acestea, e nevoie de o convenție matrimonială.

Se poate face partaj la o casă fără acte?

De regulă nu la notar, dar se poate încerca în instanță, unde dreptul se dovedește cu înscrisuri, martori sau expertize. Fiecare caz trebuie analizat separat.

Partajul bunurilor comune se face mereu la jumătate?

Nu neapărat. Se pornește de la contribuții egale, dar soțul care a contribuit mai mult poate obține o cotă mai mare, dacă dovedește acest lucru.

Concluzie

Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei este o soluție legală, folosită mai rar decât ar merita. Îți permite să clarifici cine ce deține fără să divorțezi, la notar sau în instanță. Ce primește fiecare devine bun propriu, dar comunitatea continuă pentru restul, iar locuința familiei rămâne protejată. Când casa nu are acte complete, drumul trece de regulă prin instanță și depinde mult de dovezi.

Dacă vrei să vedem dacă partajul fără divorț are sens în situația ta și ce cale ți se potrivește, te aștept la Sesiunea de Claritate.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc o consultanță juridică pe situația ta.