Înapoi la articole

Moșteniri · 9 minute de citit

Certificat de moștenitor: acte necesare, costuri și ce faci când lipsește un moștenitor

Ce acte îți trebuie pentru certificatul de moștenitor, prin ce diferă de certificatul de calitate de moștenitor, din ce se compun costurile la notar și ce faci când un moștenitor nu vine.

Certificat de moștenitor: acte necesare, costuri și ce faci când lipsește un moștenitor

După o înmormântare, ultimul lucru la care vrei să te gândești sunt actele. Și totuși, întrebările vin repede: banca nu deblochează contul, casa nu poate fi vândută, mașina nu poate fi trecută pe alt nume. Toate duc spre același document, iar prima întrebare e mereu aceeași: pentru certificatul de moștenitor, ce acte necesare trebuie strânse?

Când caut împreună cu oamenii aceste acte, descopăr aproape mereu același lucru: o parte din acte sunt în sertarul părinților, o parte s-au pierdut, iar un frate locuiește în altă țară și „nu are timp acum”. Nimic din toate acestea nu e un capăt de drum.

Îți explic în acest articol ce acte îți trebuie, cum diferă certificatul de moștenitor de certificatul de calitate de moștenitor, din ce se compune costul la notar, ce faci când un moștenitor nu vine sau e în străinătate și când drumul trece prin instanță.

Ce este certificatul de moștenitor și la ce te ajută

Certificatul de moștenitor se eliberează de notarul public și arată ce bunuri lasă persoana decedată, cine sunt moștenitorii, în ce calitate vin la moștenire și ce cotă primește fiecare (art. 1132 C.civ.). El face dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate al moștenitorilor care au acceptat moștenirea, asupra bunurilor din masa succesorală, în cota fiecăruia (art. 1133 C.civ.).

Concret, cu el poți:

  • intabula casa sau terenul pe numele tău, în cartea funciară;
  • închide sau prelua conturile bancare ale celui decedat;
  • transcrie mașina pe numele unui moștenitor;
  • vinde, dona sau împărți ulterior bunurile.

Certificat de moștenitor: acte necesare, pe categorii

Procedura se face la un notar din circumscripția ultimului domiciliu al persoanei decedate. Fiecare birou notarial îți poate cere și documente suplimentare, în funcție de situație, așa că lista de mai jos e punctul de plecare, nu lista finală.

CategorieActe, de regulăObservații
Despre persoana decedatăCertificatul de deces, actul de identitate (dacă îl ai), dovada ultimului domiciliuDacă decesul a avut loc în străinătate, certificatul poate trebui transcris în registrele românești
Despre moștenitoriActele de identitate, certificatele de naștere și, după caz, de căsătorieArată legătura de rudenie și schimbările de nume
Despre căsătoria defunctuluiCertificatul de căsătorie, eventual hotărârea de divorțNotarul lichidează întâi regimul matrimonial (art. 1133 alin. 2 C.civ.)
TestamentTestamentul, dacă existăNotarul verifică și registrele notariale de testamente
ImobileContracte, titluri de proprietate, certificate de moștenitor anterioare, extras de carte funciară, documentație cadastralăPentru bunurile fără acte, procedura e diferită
FiscalCertificatul fiscal de la direcția de taxe și impozite locale, pe numele defunctuluiArată bunurile declarate și eventualele datorii la impozite
MașiniCertificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehicululuiValoarea se stabilește la notar
Conturi și alte bunuriDatele băncii, extrase, acte pentru părți socialeNotarul poate cere informații instituțiilor

Unele birouri notariale cer și declarațiile unor martori despre numărul și calitatea moștenitorilor. Întreabă dinainte, ca să nu faci un drum în plus.

Când lipsesc acte

Multe acte se pot obține în copie: de la arhiva notarială, de la oficiul de cadastru, de la primărie, de la starea civilă sau de la arhivele statului. Dacă un bun nu are deloc acte (de exemplu, un teren al bunicilor care nu a fost niciodată intabulat), notarul nu îl poate include în certificat pe baza unor simple declarații. Am explicat ce dovezi contează și ce drum ai în articolul despre moștenirea unui teren fără acte.

Certificat de moștenitor vs. certificat de calitate de moștenitor

Cele două denumiri seamănă, dar documentele nu fac același lucru.

CriteriuCertificat de moștenitorCertificat de calitate de moștenitor
Ce aratăBunurile, moștenitorii, coteleCine sunt moștenitorii și calitatea lor
Dovedește proprietatea asupra bunurilorDa, pentru bunurile cuprinse în elNu
Când se folosește, de regulăIntabulare, vânzare, bancă, mașinăCând nu există bunuri de inclus sau ai nevoie doar să dovedești calitatea de moștenitor

Dacă ai căutat „certificat de moștenitor fără bunuri”, cel mai probabil ai nevoie de un certificat de calitate de moștenitor. Actele sunt, în mare parte, aceleași din partea a doua a tabelului de mai sus (defunct, moștenitori, testament), fără actele de proprietate. Dacă mai târziu apar bunuri, procedura se poate completa, inclusiv printr-un certificat suplimentar.

Certificat de moștenitor pentru bancă

Băncile cer, de regulă, certificatul de moștenitor, actele de identitate ale moștenitorilor și, uneori, prezența tuturor sau o procură. Fiecare bancă are procedura ei internă, așa că sună înainte și întreabă exact ce documente vor și în ce formă (original sau copie legalizată).

Certificatul de moștenitor nu este un formular. Este documentul care îți transformă drepturile din „pe hârtie” în drepturi pe care le poți folosi.

Cât costă un certificat de moștenitor la notar: din ce se compune

Nu îți pot da o sumă fixă, pentru că nu există una. Costul depinde de valoarea bunurilor, de numărul lor și de câte acte trebuie obținute. Iată din ce se compune, de regulă:

  • onorariul notarial, stabilit potrivit normelor profesiei notariale, de regulă în funcție de valoarea masei succesorale;
  • taxele și costurile pentru acte: extrase de carte funciară, certificate fiscale, copii din arhive, traduceri și legalizări pentru actele străine;
  • intabularea bunurilor imobile în cartea funciară, cu tariful oficiului de cadastru;
  • impozitul pentru întârziere, dacă e cazul.

Impozitul dacă nu finalizezi în 2 ani

Potrivit art. 111 alin. (3) din Codul fiscal, în forma în vigoare la data redactării, pentru transmiterea prin moștenire a imobilelor nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în 2 ani de la data decesului. Dacă procedura nu se finalizează în acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

E unul dintre motivele pentru care merită să nu amâni. Regulile fiscale se schimbă des, așa că verifică forma în vigoare la momentul în care începi.

Certificat de moștenitor fără toți moștenitorii: ce faci când cineva nu vine

Aici se blochează cele mai multe familii. Vestea bună: un moștenitor care nu vine nu oprește automat totul. Depinde de motiv.

Moștenitorul care nu a acceptat în termen

Codul civil dă fiecărui moștenitor un an de la deschiderea moștenirii ca să aleagă dacă o acceptă sau renunță la ea (art. 1103). Cine nu își exercită acest drept în termen, deși știa de deces și de calitatea lui, este prezumat că a renunțat (art. 1112 alin. 1).

După împlinirea anului, prezumția operează dacă moștenitorul, citat în condițiile legii, nu dovedește că a acceptat (art. 1112 alin. 2). Altfel spus, notarul îl citează, iar dacă el nu vine și nu face dovada acceptării, procedura poate continua cu ceilalți. Atenție însă: acceptarea poate fi și tacită, prin fapte de proprietar, iar asta poate fi dovedită ulterior. Dacă bănuiești că e cazul, discută-l cu avocatul înainte.

Dacă anul nu a trecut

Dacă un moștenitor amână fără motiv, oricare persoană interesată poate cere instanței să îl oblige să opteze într-un termen mai scurt (art. 1113). Cine nu optează în termenul stabilit de instanță este considerat că a renunțat. Dacă te gândești chiar tu să renunți, citește întâi articolul despre renunțarea la moștenire.

Moștenitorul din străinătate

Distanța nu e un impediment. Moștenitorul poate da o procură la un notar din țara în care locuiește (cu apostilă sau supralegalizare, după caz, și traducere legalizată) sau direct la consulatul României. Cu procura, altcineva îl reprezintă la notar. La fel poate da o declarație de acceptare sau de renunțare.

Când nu vă înțelegeți

Dacă un moștenitor vine, dar contestă calitatea altcuiva, bunurile sau cotele, notarul nu poate tranșa conflictul și îndrumă părțile spre instanță. Instanța poate stabili moștenitorii, cotele și bunurile și poate face împărțirea. Am explicat pe larg acest drum în articolul despre dezbaterea succesorală în instanță. Iar dacă moștenirea stă nedezbătută de ani de zile, harta completă e în ghidul despre moștenirea nedezbătută.

Întrebări frecvente

Ce acte sunt necesare pentru certificatul de moștenitor?

De regulă, certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor, certificatul de căsătorie al defunctului, testamentul (dacă există), actele de proprietate, extrasul de carte funciară și certificatul fiscal. Notarul îți poate cere documente suplimentare, în funcție de bunuri.

Se poate obține certificatul de moștenitor fără toți moștenitorii?

Uneori, da. Dacă a trecut un an de la deces, iar moștenitorul citat nu dovedește că a acceptat moștenirea, legea îl prezumă renunțător și procedura poate continua. Dacă moștenitorii se contrazic, însă, drumul trece prin instanță.

Cât costă un certificat de moștenitor la notar?

Nu există un preț fix. Costul se compune din onorariul notarial, taxele pentru acte, intabulare și, dacă procedura nu se finalizează în 2 ani de la deces, un impozit calculat la valoarea masei succesorale pentru imobile.

Care e diferența dintre certificatul de moștenitor și certificatul de calitate de moștenitor?

Certificatul de moștenitor cuprinde și bunurile, așa că dovedește proprietatea moștenitorilor asupra lor. Certificatul de calitate de moștenitor arată doar cine sunt moștenitorii și se folosește, de regulă, când nu există bunuri de inclus.

Pot face succesiunea dacă un frate locuiește în străinătate?

Da. El poate da o procură la un notar din țara în care locuiește sau la consulatul României, iar cel împuternicit îl reprezintă la notar.

Există un termen până la care trebuie scos certificatul de moștenitor?

Certificatul se poate cere și după mulți ani. Contează însă termenul de un an pentru acceptarea moștenirii și termenul de 2 ani de la deces după care apare impozitul pentru imobile.

Concluzie

Pentru certificatul de moștenitor, actele necesare se adună mai ușor decât pare dacă le iei pe categorii: persoana decedată, moștenitorii, bunurile, situația fiscală. Certificatul de calitate de moștenitor e varianta potrivită când nu există bunuri de inclus. Costul la notar se compune din onorariu, taxe și acte, iar după 2 ani apare și un impozit pentru imobile. Un moștenitor care nu vine nu blochează automat totul, dar un conflict real duce în instanță.

Orice pachet începe cu Sesiunea de Claritate. Acolo vedem împreună ce acte ai, ce lipsește și dacă situația ta se rezolvă la notar sau în instanță. Te aștept la Sesiunea de Claritate.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc o consultanță juridică pe situația ta.

Următorul tău pas

Ai nevoie de claritate pe cazul tău?

Începe în ritmul tău cu „Moștenirea fără blocaje” sau hai să discutăm direct situația ta, 1:1.

Andreea SaveliAVOCAT · DREPTUL FAMILIEI

Avocat în dreptul familiei din 2007: divorț, partaj, moșteniri și protecția copiilor. Claritate, strategie și protecție în momentele grele.

Contact

© 2026 Saveli Andreea-Mădălina - Cabinet de Avocat · CUI RO26008270 · Toate drepturile rezervate.Informațiile de pe acest site și produsele digitale au caracter general și educațional; nu reprezintă consultanță juridică personalizată și nu garantează un anumit rezultat în instanță. Relația avocat–client începe doar prin încheierea unui contract de asistență juridică. Pe acest site am folosit instrumente de inteligență artificială ca sprijin, pentru a reformula textele cât mai clar și pentru o parte din elementele grafice; conținutul este verificat și asumat de noi. Acest site nu face parte din Meta Platforms, Inc. și nu este susținut sau aprobat de Meta. Facebook și Instagram sunt mărci înregistrate ale Meta Platforms, Inc.