O moștenire nu împarte doar bunuri. Scoate la suprafață și ani întregi de lucruri nespuse între frați, între copii din căsătorii diferite, între cei care au avut grijă de părinte și cei care au lipsit. Când discuția ajunge la „casa e a mea, eu am stat cu mama”, notarul nu mai poate face mare lucru.
Atunci apare întrebarea: ce urmează? Răspunsul este, de cele mai multe ori, dezbaterea succesorală în instanță. Știu că pentru mulți oameni cuvântul „proces” sună a ani de tensiune și cheltuieli fără sfârșit. Nu trebuie să fie așa, mai ales dacă știi de la început ce ai de dovedit.
În acest articol îți explic când nu se mai poate la notar, ce poți cere instanței, ce probe contează, cum funcționează expertiza și din ce se compun costurile. Dacă moștenirea e doar nedezbătută de ani de zile, fără un conflict real, începe cu articolul despre moștenirea nedezbătută.
Când nu se mai poate la notar
Notarul public lucrează pe baza acordului. El poate constata cine sunt moștenitorii, ce bunuri există și ce cote are fiecare, dar numai dacă cei implicați nu se contrazic. Notarul nu judecă.
Legea 36/1995 a notarilor publici (art. 116) prevede că, atunci când între moștenitori există neînțelegeri privind calitatea de moștenitor, întinderea drepturilor sau componența masei succesorale, notarul suspendă procedura succesorală și îndrumă părțile spre instanță.
În practică, ajungi la succesiune în instanță în situații ca acestea:
- moștenitorii nu se înțeleg asupra împărțirii, asupra valorii bunurilor sau asupra cotelor;
- calitatea de moștenitor este contestată, de exemplu se pune la îndoială o filiație sau valabilitatea unui testament;
- un bun este disputat: unul spune că face parte din moștenire, altul că i-a fost donat sau că e al lui;
- bunurile nu au acte suficiente pentru notar, cum se întâmplă des cu terenurile și construcțiile vechi;
- un moștenitor nu se prezintă sau refuză orice demers, iar ceilalți nu pot finaliza procedura fără el;
- procedura a fost suspendată de notar și trebuie reluată pe cale judecătorească.
Instanța nu e o pedeapsă pentru că nu v-ați înțeles. E locul în care cineva neutru pune ordine acolo unde familia nu a mai reușit.
Ce poți cere în dezbaterea succesorală în instanță
Dezbaterea succesorală în instanță nu înseamnă o singură cerere. De regulă, acțiunea cuprinde mai multe capete, în funcție de ce este disputat.
Stabilirea calității de moștenitor și a cotelor
Instanța verifică cine are vocație la moștenire (prin lege sau prin testament), dacă fiecare a acceptat-o în termen și ce cotă îi revine. Aici intră și discuțiile despre rezerva succesorală, atunci când un testament sau o donație îi lasă pe unii moștenitori cu mai puțin decât le garantează legea.
Stabilirea masei succesorale
Se stabilește ce bunuri și ce datorii lasă persoana decedată. Uneori, discuția este dacă un bun a fost al defunctului sau al altcuiva, dacă o donație făcută în timpul vieții trebuie adusă la masa de împărțit (raportul donațiilor) sau dacă o construcție ridicată pe teren aparține moștenirii.
Partajul succesoral
Este împărțirea propriu-zisă. Codul civil (art. 669) permite cererea de partaj oricând, cu excepția cazurilor în care legea sau o convenție valabilă o amână. Împărțirea se face, ca regulă, în natură, adică fiecare primește bunuri. Când asta nu este posibil, un bun poate fi atribuit unuia dintre moștenitori, care plătește sultă celorlalți, sau poate fi vândut, iar banii se împart după cote (art. 676 C.civ.).
Alte cereri posibile
În funcție de situație, se pot adăuga cereri privind sumele pe care moștenitorii și le datorează între ei (de exemplu, cheltuieli făcute cu bunurile comune, folosința exclusivă a unei case) sau anularea unui certificat de moștenitor emis anterior.
Probele: ce trebuie să dovedești
În instanță, ce nu se dovedește nu există. De aceea, pregătirea probelor e partea care contează cel mai mult.
| Ce dovedești | Cu ce probe, de regulă |
|---|---|
| Calitatea de moștenitor | Certificatul de deces, actele de stare civilă care arată rudenia, testamentul, dacă există |
| Acceptarea moștenirii | Declarația dată la notar sau fapte de acceptare tacită, dovedite cu înscrisuri și martori |
| Bunurile din moștenire | Contracte, extrase de carte funciară, certificat fiscal, registrul agricol, titluri de proprietate |
| Valoarea bunurilor | Expertiza de evaluare dispusă de instanță |
| Cheltuieli și contribuții | Chitanțe, facturi, extrase de cont, martori |
Când bunurile nu au acte
Notarul nu poate include în certificatul de moștenitor un bun pentru care nu există un drept dovedit corespunzător. Instanța are mai multe instrumente: martori, înscrisuri din arhive, expertize tehnice și topografice. Cum se caută și se reconstituie actele unui teren am explicat pe larg în articolul despre moștenirea unui teren fără acte.
Expertiza: de ce e aproape mereu necesară
Într-o succesiune în instanță, valoarea bunurilor este rareori acceptată de toți. Instanța numește atunci un expert, care poate fi:
- evaluator, pentru valoarea de piață a imobilelor sau a altor bunuri;
- topograf, pentru identificarea terenurilor și propunerea de loturi;
- expert în construcții, pentru clădiri, îmbunătățiri sau posibilitatea de împărțire în natură.
Pe baza expertizei, instanța formează loturile și decide cui revine fiecare bun. Părțile pot formula obiecțiuni la raport, iar uneori se dispune o nouă expertiză. Este una dintre etapele care influențează cel mai mult durata procesului.
Opțiunea succesorală: termenul de un an
Înainte de orice discuție despre împărțire, instanța va verifica dacă cel care cere o parte din moștenire a acceptat-o.
Codul civil (art. 1103) prevede un termen de un an pentru exercitarea opțiunii succesorale, care curge, ca regulă, de la data deschiderii moștenirii (data decesului). Cine nu acceptă în acest termen este prezumat că a renunțat la moștenire (art. 1112 C.civ.). Acceptarea poate fi expresă (de exemplu, o declarație la notar) sau tacită (prin fapte pe care le-ai putea face numai ca moștenitor).
Aici apar multe dintre litigiile succesorale: unul dintre frați susține că celălalt nu a acceptat în termen, iar acesta încearcă să dovedească o acceptare tacită. Dacă te gândești, în schimb, să renunți la moștenire, citește întâi articolul despre renunțarea la moștenire.
Succesiune în instanță: preț și durată
Din ce se compun costurile
Nu există un preț fix pentru o succesiune în instanță, pentru că valoarea și complexitatea diferă de la caz la caz. Costurile se compun, de regulă, din:
- taxa judiciară de timbru, stabilită potrivit OUG 80/2013, care depinde de cererile formulate și, pentru partaj, de valoarea bunurilor; legea prevede și anumite reduceri pentru cererile de partaj, care trebuie verificate în situația ta;
- onorariul expertului, stabilit de instanță și avansat de partea care a cerut expertiza sau împărțit între părți;
- cheltuielile cu actele: extrase de carte funciară, certificate fiscale, copii din arhive, traduceri;
- onorariul avocatului, stabilit prin contract, în funcție de complexitatea cauzei.
La final, instanța decide cum se suportă cheltuielile de judecată, de regulă proporțional cu cotele sau în funcție de culpa procesuală. În anumite condiții, poți cere ajutor public judiciar, de exemplu reducerea sau eșalonarea taxei de timbru.
Cât durează
Nu îți pot da o durată standard și te sfătuiesc să fii prudent cu oricine îți promite una. Durata depinde de numărul de moștenitori, de faptul că unii locuiesc în străinătate și trebuie citați acolo, de câte bunuri sunt, de câte expertize se fac și de câte obiecțiuni apar. O succesiune cu doi frați și un apartament cu acte în regulă durează mult mai puțin decât una cu cinci moștenitori și trei terenuri fără intabulare.
La final, hotărârea definitivă ține loc de titlu pentru fiecare moștenitor și stă la baza intabulării bunurilor în cartea funciară.
Întrebări frecvente
Când se face dezbaterea succesorală în instanță în loc de notar?
Atunci când moștenitorii nu se înțeleg asupra calității de moștenitor, asupra bunurilor sau asupra cotelor, când un bun nu are acte suficiente sau când notarul a suspendat procedura. Notarul lucrează numai cu acordul tuturor.
Pot merge direct în instanță, fără să încep la notar?
În multe situații, da, mai ales când conflictul este evident. Este bine să verifici însă cu avocatul dacă există deja o procedură deschisă la notar și ce s-a constatat acolo, pentru că pot conta în proces.
Cât costă o succesiune în instanță?
Costurile se compun din taxa de timbru, onorariul expertului, cheltuielile cu actele și onorariul avocatului. Suma concretă depinde de valoarea bunurilor și de ce se cere, așa că nu există un preț standard.
Partajul succesoral se prescrie dacă au trecut mulți ani?
Codul civil permite cererea de partaj oricând. Altceva este însă termenul de un an pentru acceptarea moștenirii: dacă nu ai acceptat-o în termen, expres sau tacit, legea prezumă că ai renunțat la ea (art. 1112 C.civ.).
Ce se întâmplă dacă un moștenitor nu vine la proces?
Procesul poate continua fără el, dacă a fost citat legal. Hotărârea îi va fi opozabilă, iar instanța va stabili și partea lui.
Pot contesta un certificat de moștenitor deja emis?
Da, certificatul de moștenitor poate fi contestat în instanță de cel care se consideră vătămat, de exemplu dacă a fost omis un moștenitor sau un bun. Șansele depind de probe și de situația concretă.
Concluzie
Dezbaterea succesorală în instanță este drumul firesc atunci când notarul nu mai poate ajuta: moștenitori care nu se înțeleg, calitate contestată, bunuri fără acte sau procedură suspendată. Instanța poate stabili moștenitorii și cotele, masa succesorală și împărțirea concretă. Rezultatul depinde mult de probe și de expertiză, iar termenul de un an pentru acceptarea moștenirii rămâne punctul de plecare.
Dacă vrei să vedem împreună dacă situația ta se mai poate rezolva la notar sau trebuie dusă în instanță și ce dovezi îți trebuie, te aștept la Sesiunea de Claritate.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc o consultanță juridică pe situația ta.
Următorul tău pas
Ai nevoie de claritate pe cazul tău?
Începe în ritmul tău cu „Moștenirea fără blocaje” sau hai să discutăm direct situația ta, 1:1.